Sculpturile lui Ingo Glass

 

 

 (România)

 

 

Geometria, capsulă de abstractizare și traducere a spațiului, ritmului și luminii.

 

 

Portret realizat de Andreea FOANENE

 

 

Personalitate marcantă a abstracționismului european, sculptor şi scriitor, reprezentant al artei concrete, artistul Ingo Glass a avut şansa să evolueze într-un mediu internaţional, să cunoască personalităţi precum: Joseph Beuys, Norbert Kricke sau Jean Tinguely. Ingo Glass este născut în 1941 la Timişoara, elev al şcolii populare de artă din Lugoj, absolvent al Institutului de Arte

Plastice Ion Andreescu din Cluj. Personalitate efervescentă, creativă, nonformală, acesta este un artist cult, evolutiv, puternic, influent.

 

 

       1998 – Hommage à Brancusi, 25 mm, Stahl, 400 x 250 x 140 cm Neu Ulmer Kreiser, Poster 500

 

Opera lui Ingo Glass este concretă, geometrică, abstractă și poate fi încadrată cu ușurință în Stilul Internațional. Adaptabilitatea, versatilitatea și independența formelor create de artist atestă referința unei modernități conceptuale. Prin calitatea concretă a formelor geometrice, prin claritatea cromatică a celor trei culori primare: galben, roșu și albastru, sculpturile lui Ingo Glass devin vehicul al conceptlor artistice moderne specifice avangardei europene, sugerând înrudiri stilistice cu artiști precum: Johannes IttenWassily KandinskyPaul KleeOskar SchlemmerLászló Moholy-Nagy sau Marcel Breuer.

 

 

       2008 – Transformarea a duouà pàreate, 6 mm, alu, 60x60x80 cm

 

 

În expoziția de la Muzeul de Artă din Timișoara asistăm la expunerea unor volume geometrice, îmbogățite de afectivitatea manifestată de artist. Lucrări precum: Ocrotirea cercului  (2010), Triunghiul dominand cercul (2013) sau Vecinătatea bună cu un sfert de cerc (2012) ne aduc în vedere relații de contopire, metamorfozare sau fuziune, obținute prin procedee de asamblare.

Jocul cu plinul și golul, îmbogățirea volumelor prin atașarea de noi forme, crearea de spații de siguranță prin decuparea perfect geometrică a unor contururi, precum în cazul lucrărilor Cercul dominând triunghiul (2013) sau Omagiu triunghiului (2011), explorarea calitățior de transparență, oglindire sau opacitate a metalului- devin calități discursive ale formelor create de sculptor. Verticale, elegante, monumentale, sculpturile lui Ingo Glass ne pun în fața unor realități universale, ne oferă piste de înțelegere, certitudini, întrebări sau răspunsuri.

 

 

       2012 – Hommage à Malevich, 10 mm alu, 100x80x100 cm

 

 

Prin raportarea afectivă la geometrie, artistul pare a descoperi și a evidenția calitatea personală a fiecărei forme abstracte realizate.

Triunghiurile, cercurile și pătratele care au trecut prin filtrul gândirii lui Ingo Glass părăsesc statutul de anonimat. Artistul le valorizează personal, atribuindu-le caractere specifice ființelor vii, calități empatice. Nașterea și iluzia unui pătrat (2010) este o lucrare ce poate fi descoperită în sălile Muzeului de Artă din Timișoara. În această sculptură putem observa relația armonioasă dintre un pătrat albastru care este decupat din cadrul unui cerc roșu și care, părăsind forma din interiorul căreia s-a„născut”, devine sprijin compozițional și fizic pentru cercul care l-a generat.

 

 

       2012- Poarta Bauhausului, 8 mm, alu, 120 x 60 x 60 cm

 

 

Dincolo de limbajul abstract, concret, martor al realității celor trei forme geomtrice și a celor trei culori de bază, artistul confruntă privitorul cu posibilitățile combinatorii posibile acestor semne. Fără a amesteca fizic cele trei culori, fără a distruge identitatea clară expresiei geometrice, Ingo Glass combină atent și responsabil cele trei convenții volumetrice: triunghiul galben, pătratul albastru și cercul roșu.

 

Sculpturile expuse lui Ingo Glass conțin potențialul de a domina spațiul prin posibilitatea de a fi realizate la scară monumentală. O parte dintre acestea, printre care: Omagiu lui Brâncuși (2001), Omagiu stelei lui David (2003) sau Dialog între cercul pozitiv și cercul negativ (2010/2015) au devenit monumente publice. Ingo Glass propune prin operele sale diferite variante de comunicare, reflecție sau dezvoltare.

 

Catalogul expoziției prezentate în 2017 la Timișoara subliniază patru perioade înrudite stilistic, strâns legate conceptual, patru etape care decurg una din cealaltă și subliniază diferite forme de evoluție din creația sculptorului. Este vorba despre: perioada abstract constructivistă, faza concret geometrică, etapa sculpturii ambientale din Timișoara și perioada dedicată formelor și culorilor de bază.

 

 

       2014 – Balance, 10 mm, alu, 80 x 80 x 80 cm

 

 

În etapa abstract constructivistă, artistul gândește și concepe formele geometrice ca pe niște replici contemporane ale arhitecturii istorice. Perioada concret geometrică se deosbește printr-o abordare compozițională creativă a raporturilor celor trei forme esențiale: pătrat, triunghi, cerc. Grație unui concept cromatic propriu, bazat pe simbolistica dinamicii culorii, Ingo Glass contrazice și completează viziunea Bauhaus în ceea ce privește raportul dintre formă și culoare. Sculpturile ambientale create aparțin secțiunii monumentale și marchează spații publice.

 

 

       Geometria concretà, Galeria Mansfeld Peter, Budapesta, 2018

 

 

Perioada formelor și culorilor de bază, din care provin majoritatea operelor expuse la Muzeul de Artă din Timișoara, definește stilistic lucrări realizate prin folosirea celor trei forme esențiale și a celor trei culori primare. Această fază este asemănătoare etapei concret geometrice, dar atenția asupra formelor și culorilor de bază e diferită de perioada precedentă prin faptul că sculptorul proiectează acum, cu precizie matematică, natura abstractă a spațiului care se formează prin fuzionarea a mai multe forme abstracte.

 

 

 

 

Raporturile de putere între volumele dinamice se înscriu într-o zonă de siguranță, liniște, acceptare reciprocă, de integrare, fuziune, păstrare a identității proprii și respect pentru alteritate. Lucrări precum Triunghiul îmbrățișând cercul (2008), Triunghiul dominând cercul (2013) sau Relația bună între forme și culori de bază (2013) sunt specifice acestei etape.

 

 

       2013 – Relatia bunà între formele si culorile de bazà, 5 mm, alu, 70 x 55 cm

 

 

Cum traduce însă artistul Ingo Glass ideile sale lumii sale interioare? Care sunt strategiile exprimării perspectivelor sale creative, cum se transformă ideea sculptorului în formă tridimensională?

Transferul energiilor inventivității artistului se păstrează în spațiul conceptual al geometrismului deschis traducerii, interpretării, transferiului de conținuturi.

Opera lui Ingo Glass poate fi interpretată din perspectiva reflecțiilor intelectuale ale artistului. Performanța tehnică, echilibrul cromatic și compozițional, dimensiunea estetică, toate sugerează interesul pentru construirea unui limbaj propriu. În spatele formelor elaborate de sculptor există întotdeauna o cercetare teoretică.

 

 

 

 

Reperele sale culturale sunt foarte bogate şi sculptorul foloseşte în dialectica sa inovativă câteva direcţii conceptuale specifice artei moderne: abstractizarea concret- geometrică, inaugurată de viziunea lui Constantin Brâncuşi, precum şi caracterul internaţional, integrator al şcolii de la Bauhaus.

 

 

       2014 – Trinitas, 15 mm, alu, 240 x 150 x 110 cm

 

 

Dacă în viziunea lui Walter Gropius scopul formei create este cel constructiv, Ingo Glass continuă direcția conceptuală a constructivismului de la Bauhaus și îi adaugă un principiu esențial : mișcarea. Grație unei experințe culturale bogate, dinamica pe care sculptorul o cuprinde în operele sale se manifestă pe mai multe paliere ideatice. Mișcarea exprimată de Ingo Glass vizează atât dezvoltarea volumetrică a formelor create, pe care o putem observa în lucrarea Forme și culori de bază în mișcare (2015), precum și evoluția simbolică a acestora, ca în exemplul sculpturii Moștenirea lui Abraham (2012).

 

 

       Ingo Glass & Prof. Dietmar Guderian, 14. 03. 2018

 

 

Expoziția FORME ȘI CULORI DE BAZĂ spațiu, ritm, lumină a reprezentat un eveniment artistic foarte important pentru scena culturală a Timișoarei. Proiecte expoziționale concepute de Ingo Glass în România în ultimul timp, precum: retrospectiva din 2016 de la Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea, intitulată Ingo Glass 75 sau expoziția Forme și culori în spațiu din luna aprilie 2017 găzduită la Casa Bredicenilor din Lugoj, prelegerile și conferințele publice, subliniază dorința sculptorului de a împărtăși publicului român operele create de-a lungul unei vieți de cercetare și creație în domeniul artelor vizuale.

 

 

 

 

Continuator al unei direcții artistice abstracte, Ingo Glass alege să înnobileze verticalitatea geometriei cu variațiile dinamice ale memoriei multiculturale specifice spațiilor care l-au format și l-au modelat.

Sculptorul și teoreticianul Ingo Glass și-a prezentat lucrările la Palatul Baroc din Timișoara. Lucrările sale sunt volume atent construite, colorate în cromă pură, rezultate ale unor complexe studii, cercetări și proiecte.

 

 

 

 

 

 

 

____________________________________________

 

Despre Andreea Foanene :

http://andreeafoanene.webs.com/

 

 

 

____________________________________________

 

BIO

Ingo Glass, n. 9 aprilie 1941, la Timișoara este sculptor și scriitor român unul dintre fondatorii Muzeului de Artă Vizuală din Galați.

Studii şi biografie profesională: 1954-1960: Școala populară de artă din Lugoj; 1967: a absolvit Institutul de Arte Plastice Ion Andreescu din Cluj; 1967-1971: consilier științific al Muzeului de Artă Contemporană din Galați; 1972-1973: asistent la Institutul de Arte Plastice N. Grigorescu din București; 1976-1978: consilier artistic la Casa de Cultură Friedrich Schiller din București; 1979: emigrează în Germania în urma interviului acordat ziarului « Financial Times », cu titlul « Ceauseșcu – acolo unde dispare carnea ». Din 1980 este custode al muzeului orășenesc Üblacker-Häusl din München; în 1983 devine organizator al expozițiilor organizate de secția de cultură a Primăriei München și manager al atelierului de artă din Lothringer Straße din München; în 1993 devine Doctor în Arte Vizuale cu teza „Constantin Brancusi und sein Einfluß in der Skulptur des 20. Jahrhunderts” (Constantin Brâncuși și influența sa asupra sculpturii secolului XX).

Realizează sculptură publică în România şi în străinătate, lucrări precum:  Obiect spaţial, 1971, Hotel din Târgoviște; Relief mural, 1974, Tel Aviv; Construcție gotică, 1975, Arcus-Covasna; Structură monumentală, 1980, Oberhausen; Monumentul eroilor de pe Calea Martirilor în Timişoara în 1991, Hommage a Vasarely, la Timişoara în 2003 şi altele.

Printre expoziţiile personale amintim: 1964 la Casa Universitarilor, Cluj; 1968 la Muzeul de Artă Modernă și Contemporană, Galați; 1980 la Galerie Glaub, Köln; 1982 la Stadtmuseum, München1986 la München; 2007 Grundformen und Grundfarben im Raum în galeria Emilia Suciu din Ettlingen; 2017 la Muzeul de Artă Timişoara şi altele.

Pe lângă opera vizuală, Ingo Glass a construit o operă scrisă. El este autor al volumului Constantin Brâncuși Und Sein Einfluss Auf Die Skulptur Des 20. Jahrhunderts şi Coautor al Enciclopediei în 6 volume care prezintă 2500 de artiști plastici din München și Oberbayern.

Articles similaires

Tags

Partager