Monica Rohan

 

 

 

 

(România)

 

 

 

Înstelare

 

Inima e un vapor

înaintând printr-o pădure de pini

la mii de ani depărtare de mine

 

Inima-i un chihlimbar cald

un clar chihlimbar

        e inima mea

        într-un lac nesfârşit

                de lumină…

 

 

C:\Users\rodica\AppData\Local\Temp\octombrie, 2010 197.jpg

 

 

La masa de brad…

 

Moartea e un balet straniu

deasupra vieţii planează

 

                     lin.

 

Mănânc şi mănânc

la masa de brad

afară sub brad,

mărşăluiesc oştiri nemiloase

prin secundele sângelui meu.

 

 

Rugăciunea

 

Numai rândunica

îşi azvârle sufletul

până aici

în cămara alb-neagră

plină cu oscioare subţiri

oase de aer

Stolul s-a dus

prin fereastra cea strâmtă

prin lumina cea curgătoare

Toate rănile mele

s-au făcut dragoste, Doamne,

fiindcă aşa ţi-am cerut

în prea-dulcea nevindecare.

 

 

Istovită, pe-un mal…

 

Ninge cu stele mari, de neon

pâlcuri de flori sângerii stau la masă cu visele mele

O amintire perfectă: adolescenta cu buchetul din care

împroşcau petalele şi trenul urnit pe neaşteptate

abandonând-o la marginea câmpiei cu maci

 

Morfeu stă pânditor în adâncul fântânii

ochii lui de păcură mişcătoare

aidoma dunelor cu perfide nămoluri

 

Golul viclean soarbe sângele tuturor viselor

 

Istovite pe-un mal

tălpile albe

pietre nescrise…

 

 

Le spun: zburaţi, sunteţi libere!

 

 

C:\Users\rodica\AppData\Local\Temp\octombrie, 2010 195.jpg

 

Zid după zid

cresc în urmă întunecate păduri de oraşe

ca şi cum din goană-ngrozită

aş azvârli un pieptene fermecat

…eu nu arunc nimic nimic

decât zilele mele

cu ucigătoare duioşie

le deschid colivia

le spun: zburaţi unde voiţi,

sunteţi libere

însă ele numai în urmă se duc

şi împietresc în zburare

   şi cresc amuţind soarele

    înnegrite şi-nverzite

zid după zid…

 

 

C:\Users\rodica\AppData\Local\Temp\octombrie, 2010 193.jpg

 

 

(texte extrase din Ademenirea somnului )

 

 

Re-memorare

 

 

OMAGIU SUZANEI FÂNTÂNARIU,
 artistei, prietenei, universitarei,
omului deosebit, de exceptie

 

 

Un măr şi-un păr.

O pară şi un măr.

Muşcată-i para, am muşcat din măr.

Lumină nouă-n fibra

                      lemnului

                      de păr

           se face daltă gândul

                               subtil

                         prin trunchi

                               de măr.

 

 

C:\Users\rodica\AppData\Local\Temp\mai 464.jpg

Xilogravura de Suzana Fântânariu, Galeria Helios, Timisoara

 

Un măr şi-un păr. Lumină nouă.

O mărturie

    despicată-n două

                   şi înspicată-n nouă

ca bobul renăscut  – de grâu – 

                            când plouă

              cu duh de viaţă

dăruit-s-a nouă

         sufletul Suzanei

         tatuat în lemnu-mpărătesc

         şi

         împărat…

 

 

 

 

 

 

 

 

____________________________________________

 

 Poetă şi prozatoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timişoara;

–          data naşterii: 1 aprilie, 1956, în Şieu-Odorhei, judeţul Bistriţa-Năsăud (Ardeal);

–          studii: Universitatea de Vest, Timişoara, filologie (licenţa în etnologie);

–          ocupaţii: desenator tehnic; desenator artistic; în prezent: bibliotecar;

–          ,,oraşul inimii’’: Lugoj (regiunea Banat);

–          domiciliul actual: Timişoara

–          volume publicate:

                  8 cărţi de poezie,

                  2 cărţi de proză;

–   volume în manuscris: numeroase…

–  adresa site: www.monica-rohan.ro

 

Articles similaires

Tags

Partager