Maria BĂLĂCEANU

 

 

(România)

 

 

 

 

despre

 

arta lui Constantin SEVERIN

 

 

 

 

 

Un eveniment cultural de excepţie – vernisarea expoziţiei de pictură Constantin Severin.

 

 

 

Text si Timp

 

 

 

                      10 iulie 2010, Muzeul de Artă din Drobeta Turnu Severin.

 

 

Născut pe meleaguri mehedinţene, la Baia de Aramă, a copilărit la Turnu Severin, unde a revenit acum după mult timp, pentru a expune o mică parte din creaţiile sale plastice, într-o expoziţie In memoriam Ion Ţuculescu, dar şi pentru a lansa romanul Iubita lui Esto.

 

Preocupat de multe domenii ale culturii, este un umanist cu largi deschideri în Europa şi în lumea întreagă. Ca pictor este membru a mai multe grupări artistice europene şi mondiale, unele fondate chiar de el. A expus în grup şi personale în numeroase centre culturale, pentru iubitorii de artă de pretutindeni, multe dintre acestea fiind expozitii on-line, pentru că este un călător prin timpul istoric al umanităţii, ca artist, dar ca om al vremii lui, călătoreşte prin lumea contemporană cu ideile lui, unele noi concepţii despre istoria acestui pământ. În expresie plastică se revendică de la înaintaşi iluştri – Brâncuşi, Ţuculescu, cei care într-un limbaj personal, după iluminările fiecăruia, atunci când le-a fost vremea, au exprimat plastic elemente al cifrului universului.

 

Acum este vremea pentru pictorul Constantin Severin să-şi scrie cronica, într-un limbaj pe care l-a numit expresionism arhetipal. Arta sa plastică uimeşte deopotrivă pe amator ca şi pe cunoscător. Este o creaţie curată, sinceră şi acoperitoare a unui larg registru de necesităţi culturale. Place de la prima vedere, deşi culorile intense par să domine vizual. Dar aceasta este ceea ce îi trebuie unei astfel de picturi pentru a atrage şi reţine atenţia, căci ideile sunt măsurat strecurate, este adevărat, cu măiestrie, printre diferitele energii cromatice. Sunt idei pe care cunoscătorii, mai ales iniţiaţii în marile secrete ale Cerului transferate pământului prin vrerea divină “precum în Cer aşa şi pe pământ”, le pot găsi armonizate în imaginile din ciclul Text şi Timp. Un titlu inspirat, precum este întreaga sa creaţie plastică. Un titlu inspirat, nu fără orgoliul celui care simte că a fost ales să vorbească despre lume în momente de cumpănă ale lumii. Un orgoliu măsurat, dându-i siguranţă, dar şi grija pentrupăstrarea măsurii, lucrând cu elemente sacre precum timp, cuvânt, lumină, lume, elemente arhetipale, puse într-o expresie plastică cu iluminare îngăduită. Timpul îi permite să călătorească prin istoria terestră condus fiind de texte iniţiatice prin care oamenii au primit, au trăit şi au lăsat moştenire viitorimii, toate marile taine ale Universului pe care Dumnezeu Tatăl le-a îngaduit lor. Timpul, ca amintire, îi permite să facă şi mai îndelungi popasuri în momentele glorioase, spiritual vorbind, într-o alegere doar aparent aleatorie. Gânditorul de la Hamangia atrage atenţia asupra falsei evaluări ca primitivă civilizaţia căreia îi aparţine. Ca şi cea a scrierii de la Tărtăria, a celei runice sau a tuturor culturilor din întreaga preistorie. Renaşterea italiană, cea a Ţărilor de Jos este un alt răstimp de mare importanţă în această consemnare. Chipurile alese, numele artiştilor selectaţi pentru a ilustra figurativ acest mozaic cromatic şi caligrafic, sunt tot atâtea provocări pentru privitor, prin care să descopere intenţia artistului şi chiar să descifreze unele din misterele acelor lumi îndepărtate pe care le moştenim cu toată măreţia lor.

 

El se dovedeşte a fi stăpân şi pe spaţiul întreg, străbătând toate meridianele şi paralelele (cu deosebire 45), presărând, ca semne ale trecerii omului prin istorii, aceste texte culese din ţărâna gliei (cu deosebire cea natală). E magul care caută şi găseşte locul săvârşirii minunilor proorocite de la facerea lumii încoace. E magul căruia Domnul i-a scos în cale Steaua călăuzitoare, ca drumul să-i fie lin şi cu împliniri. Din lumina ei a luat deopotrivă toate cele şapte culori şi le foloseşte pentru a proteja cu energiile lor celeste comorile găsite în drum. Sunt culori mai totdeauna pure, saturate, care nu au o anume materialitate, sunt culoarea în sine. Sunt transpuse în pete mari, geometrice (pătrat, triunghi, cerc), ele însele cu înţelesuri ezoterice. Doar în lucrările monocrome incizii miraculoase dau substanţialitate spaţiului, ritmându-l în unduiri de forme procreatoare. Atunci culoarea este cea care conduce mintea spre înţelesul mesajului, figurativul fiind invariabil. Căci ceea ce a dus omenirea spre viitor a fost, în esenţă, perpetuarea speciei umane, în unele dintre civilizaţiile istoriei aceasta fiind privită ca una dintre misiunile lor iniţiatice pe Pământ. Cea care să izbăvească omenirea de păcatul originar. O încercare în care însă uneori, precum în vremea din urmă, această menire este blasfemiată de viziuni opuse.

 

Nu ştiu câte texte şi timpuri îi va mai fi îngăduit lui Constantin Severin să consemneze în cronica sa, dar ceea ce deja a săvârşit este una de o calitate artistică deosebită, elogiile pe care le primeşte acum dovedind aceasta cu prisosinţă. Nu sunt prea mulţi care o fac, dar sunt sigur cei care pot pătrunde unele dintre înţelesurile artei sale şi care vor să-i dea un semn că vorbeşte într-o limbă încă îngăduită pământenilor. Mă alătur lor cu modestele mele cuvinte.

 

 

 

 

 

 

 

 

____________________________________

 

Maria BĂLĂCEANU este director al Muzeului de Artă Drobeta Turnu Severin

 

http://www.adevarul.ro/Balaceanu-Muzeului-Maria-Turnu-Arta_0_56994402.html

 

Constantin Severin blog:  http://constantinseverin.wordpress.com/

Articles similaires

Tags

Partager