Dan Coman

 

dimineaţa devreme dintre vii se ridică spiritul viilor şi
după ce ţiuie o vreme pe deasupra lor
ca o musculiţă grăsuţă în lapte cade printre ei
şi face rotocoale pline de spumă.

aici însă numai puterea trupului biruind.

aici de treizeci de ani soarele înţepenit deasupra mea şi
trupul meu mirosind deja puternic a friptură de porc.
şi ghinga purtîndu-mă-n braţe şi pălind la fiecare pas
şi dîndu-şi capul pe spate.

( dar iată cîtă precizie în mişcările ei : de treizeci de ani
suferinţa trupului este aici necunoscută. )

atîrnînd ca un mare covor de lînă în afara ferestrei
trupul meu se aeriseşte în numai cîteva ore şi
în numai cîteva ore lumea mirosind deja puternic a porc.

şi-n tot acest timp cei vii înghesuindu-se sub fereastră
şi pipăindu-se într-o stranie parte a lor şi neîncetat
şuşotind despre spiritul viilor scos imediat dintre cărnuri
puternic şi colorat şi plin de bubiţe de aur.

( şi în afara ferestrei trupul meu continuînd să atîrne şi
să fluture şi să împrăştie mirosul de friptură peste cei vii )

şi apoi apărînd ghinga şi privindu-i pe aceştia cu o mare îngăduinţă
ascultîndu-le vorbele şi văzînd spiritul mustind printre ei

şi-n cele din urmă tocmai în faţa lor scoţîndu-şi ghinga trupul din rochie
şi cu tot cu superba ei celulită izbindu-i scurt peste bot.

cînd e foarte frig ghinga mă scapă dintre braţele ei
şi începe să umble prin încăperi aşa cum numai ea e în stare :
repede-repede şi sunînd din încheieturi ca din bice.

cînd e foarte frig trupul meu stă claie peste grămadă pe covor
moale şi pătat de cafea. atît aşteaptă soarele cel nou :
mai precis decît un ţînţar ţîşneşte dintre pereţi şi-mi ciupeşte obrajii.
mişc greu dar cînd reuşesc să-l pocnesc crapă într-o parte a sa
şi aerul său închis umple imediat lumea.

 

 

cînd e foarte frig încep să-mi lovesc un capăt al trupului
ca pe o sticlă cu vin şi ca pe un borcan cu muştar
dar loviturile acestea moi şi neîndemînatice
nu reuşesc să-mi scoată umbra din trup :
de treizeci de ani dopul de carne sigilează capetele mele.

noroc cu tristeţea acestei femei : cînd e foarte frig
vine şi-mi ridică trupul de pe covor şi vreme de zece cafele
îl poartă în jurul umerilor ca pe o blană argintie de vulpe.

 

 

ca un neg ca o uşoară albeaţă ca o bijuterie
trupul meu a ţîşnit într-o bună zi dintre vii direct în braţele ei
şi a început să crească aici de unul singur
şi a tot crescut timp de treizeci de ani.
şi femeia aceasta purtîndu-l zi de zi într-o parte a sa
şi dîndu-i necontenit să fumeze.

de la bun început trupul meu a fost nemişcat iar dacă a crescut
a crescut pentru că umbra lui creştea în el şi-l umfla şi-l împingea înainte.
un fel de boală rară care nu cauzează nimic cu adevărat
ca o astfel de boală trupul meu crescînd în neştire treizeci de ani
şi treizeci de ani ghinga purtîndu-l în braţele ei
şi dîndu-i să ronţăie din cafele.

şi-n toţi aceşti ani ghinga era cea care se trezea dimineaţa şi
mă potrivea între genunchii săi şi îmi ritma mişcările cu propriile-i braţe

şi ghinga era cea care simţea cînd totul se apropie de sfîrşit
şi-atunci mă ridica iute deasupra capului său
şi-mi scutura trupul de cîteva ori în dreptul luminii.

 

 

sunt liniştit : îmi recunosc toate meritele. în treizeci de ani
ca o bucată limpede de lemn umbra mi-a ţinut trupul
pe deasupra pămîntului însă acum
dintre braţele ei doar picioarele îmi mai atîrnă în dreptul lumii
şi flutură repede în gol.

aşa întinsă în mijlocul camerei ghinga pare gravidă :
peste mari bucăţi ale trupului celulita de casă şi-a început răspîndirea.
cîteva ploi ţîşnesc din pămînt şi rămîn o vreme pe deasupra ei.
cînd trupul începe să îi transpire
pămîntul pocneşte scurt la capete şi se răceşte ca un congelator.

stau cu degetele picioarelor exact în dreptul lumii şi dintr-o singură mişcare
oglindesc în unghii numai ceea ce trebuie reţinut.
acum sunt liniştit : toate lucrurile bune s-au întîmplat.
vorbesc limpede căci vorbesc numai şi numai pentru mine.

la intervale scurte grămăjoare de vii intră în odaie
muţesc.

 

 

aş putea spune că m-am mai îmblînzit: respir pe deasupra lucrurilor
şi acestea puţin doar foarte puţin se clatină şi îmi ating faţa.
îi salut pe cei vii cu vechiul gest deşi asta pare să-i sperie cel mai mult.
în pămînt după treizeci de ani s-a luminat dar nimic n-a fost de văzut.
numai ghinga s-a bucurat şi şi-a mirosit pe ascuns trupul.
într-adevăr : m-am îmblînzit mult.
o burtă splendidă începe de pe-acum să-mi acopere tremurul.
viii s-au apropiat la o sută de metri de mine fără să strige
iar peste umărul iubitei mele, mai elegant decît o eşarfă de noapte
trupul iubitei mişcă într-un perfect echilibru.
m-am îmblînzit cu desăvîrşire. sunt liniştit:
nu am mai făcut pe nimeni să mă caute şi acesta este un lucru bun.
acum burta mea splendidă e cea care-mi menţine echilibrul.
pentru comoditate îmi aşez capul pe umăr şi imediat
vorbele mele pentru frumuseţea mea îmi pocnesc între buze
ca nişte seminţe uriaşe între dinţii unui cal. e atît de bine. e perfect:
după treizeci de ani un soare mic cît inima unei albine
se rostogoleşte prin pămînt întărindu-l
iar roiurile de papagali ţîşnesc şi umplu golurile făcute de morţi.

 

 

ca să nu miros a transpiraţie mi-am înfundat tot trupul cu pămînt
apoi m-am rotit de o sută de ori în jurul meu răspîndind frigul.
sunt apărat pentru tot restul vieţii .sunt senin şi bine dispus:
ca nişte pui de caniş morţii se ridică în două picioare şi-mi încălzesc inima.
nu le vorbesc niciodată dar seara mai ales seara îi scot la plimbare
şi ei scîncesc şi bolborosesc în limba lor păsărească.
unii poartă încă înlăuntrul lor o boală adevărată şi pentru asta
învie tot la cîteva zile. şi atunci în jurul soarelui se face negru negru
iar lumina ţîşneşte dintre coapsele acestei femei şi-i loveşte cu exactitate.
sunt apărat pentru tot restul vieţii .sunt senin şi bine dispus:
dimineaţa foarte devreme mă întind în mijlocul camerei
şi mă ocup numai şi numai de plăcerile mele .cîteve ore nu mai există nimic
chiar dacă morţii ca nişte nou-născuţi neglijaţi
se adună imediat la picioarele mele şi folosindu-şi limba lor păsărească
încep să scîncească şi încep să tremure şi încep cu toţii să urle.

Articles similaires

Tags

Partager