Constantin Severin

 

 

 

Constantin Severin

(România)

 

 

gânduri & rânduri amicale despre

 

 

Doina Ruşti

 

 

 

 

şi hiperrealismul magic

 

 

Talentata scriitoare Maria Tacu, plecată pe neaşteptate dintre noi, mi-a vorbit pentru prima oară despre prozatoarea Doina Ruşti. Lucram atunci la primul meu roman‚’’Iubita lui Esto’’, iar după ce am predat manuscrisul editurii Curtea Veche din Bucureşti, m-am apucat să citesc ’’Zogru’’. Nu a trebuit să parcurg prea multe pagini ca să simt, cu toată convingerea, că aveam în mâini un roman de nivel internaţional. O scriitură fluidă şi captivantă, expresivă şi enigmatică, care combina ingenios hiperrealismul cu fantasticul, un fel de hiperrealism magic, o scriitură înrudită cu marea proză latino-americană, cum gândeam, în timp ce savuram cu toată intensitatea acea lectură de neuitat.

 

Nu o cunoşteam pe autoare, Doina Ruşti, dar nu m-am putut stăpâni să nu-i transmit prin poşta electronică un mesaj cu impresiile mele despre acea carte unică. Îmi amintesc că am regretat mult că nu am citit romanul ’’Zogru’’

 

 

 

 

înainte de a preda manuscrisul meu editurii, fiindcă sintagma recurentă ’’sufletul tangoului’’ar fi fost poate mai amplu şi mai profund prezentă în carte, având ca model acea fiinţă colectivă misterioasă imaginată de autoare, Zogru, ’’pulsul neştiut al istoriei’’, care dă titlul unei capodopere a literaturii române şi nu numai.

 

Am citit apoi cu aceeaşi plăcere romanul ’’Fantoma din moară’’, complex, cu o structură polifonică, şi m-am bucurat că Doina Ruşti a devenit treptat un nume de anvergură în România şi Europa, fiind premiată şi tradusă în mai multe limbi. De câte ori mă întreabă cineva din ţară sau din străinătate ce autori români îmi plac, eu încep întotdeauna lista cu Doina Ruşti. Încă nu cred că ne putem numi prieteni, nu ne-am întâlnit niciodată tête-à-tête, încă nu am curajul să concep că prietenia virtuală poate avea uneori, poate în clipele de taină şi singurătate, aceeaşi savoare precum cea adevărată, dar faptul că din când în când comunicăm totuşi, ne dăm semne, şi mai ales faptul că ne exprimăm interesul unul faţă de altul, mă face să mă simt oarecum apropiat, mai ales mental şi spiritual, de Doina.          

 

 

 

 

Am cunoscut personal mulţi scriitori români şi străini, în lunga mea viaţă de până acum, unii poate la fel de importanţi ca Doina Ruşti, câţiva dintre ei devenind personaje în romanul ’’Iubita lui Esto’’, dar atunci când prietena noastră, Rodica Draghincescu, m-a rugat să fac o alegere,  primul nume la care m-am gândit a fost fără nicio ezitare Doina Ruşti. E pariul în care cred, pentru mine ea este şi va rămâne cel mai important nume al literaturii române actuale, chiar dacă istoriile literare apărute recent au alte preferinţe. Sunt convins că dacă va fi descoperită de un foarte bun agent literar din Occident, ar putea primi în viitor cele mai importante premii literare internaţionale.

 

 

 

 

 

 

 

 

______________________________________

DOINA RUŞTI trăieşte la Bucureşti, este profesor la o facultate de film, scenaristă, cunoscută mai ales ca prozatoare. 

 

A scris 4 romane, dintre care Fantoma din moară a fost distins cu cel mai important premiu românesc  (Premiul Uniunii Scriitorilor/2008), iar Lizoanca la 11 ani a fost bestseller în 2009, urmând să fie ecranizat de Radu Jude.

 

 A mai scris romanele Zogru (distins cu Premiul Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti/2006), Omuleţul roşu (Premiul revistei Convorbiri literare/2004) şi un puzzle narativ: Cămaşa în carouri şi alte 10 întâmplări din Bucureşti (2010).

 

Unele dintre scrierile ei au fost traduse sau se află în curs se traducere în bulgară, franceză, engleză, spaniolă, maghiară şi italiană.

 

Cea mai recentă apariţie: Zogru, la Ed. Bonanno, Roma (trad Roberto Merlo).

Lecturi publice: Budapesta, Viena, Plovdiv, Torino, Frankfurt, Leipzig, Moscova.

______________________________________

Constantin Severin (n. 8 02 1952 Baia de Arama) poet, publicist și artist plastic român. A urmat cursurile Facultății de Chimie și Inginerie Chimică la Institutul Politehnic Iași între 1972-1977, apoi a lucrat ca inginer chimist la Combinatul de Celuloză și Hîrtie între 1977-1991. Studii post-universitare de Economie și democrație (Croația, 1991, bursă Soros) și Societate și cultură (Suedia, 1993, bursă finanțată de guvernul Suediei). Studii libere de artă.

A activat ca jurnalist între 1991-2004 la România liberă,Flacăra, Monitorul de Suceava și Obiectiv-Vocea Sucevei. A colaborat la BBC și Europa Liberă între 1992-1996.  În prezent lucrează la Biblioteca Bucovinei I. G. Sbiera din Suceava. Artist vizual, membru al grupului European Artists e.V, Velbert, Germania, și scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România. A publicat peste 800 de articole (cultură, politică internă și internatională, cronici de artă, eseuri, interviuri, etc).

 

Blog: http://constantinseverin.wordpress.com/

Articles similaires

Tags

Partager